marți, 4 august 2015

Coasta Novățului (2)

logging selective hidden impacts environment ecosystem ecologic despădurire defrișare maramureș România Transylvania deforestation Carphathians Carpați
Baia Borșa, mai 2015


Despădurire selectivă cu impact selectiv

despădurirea selectivă - o practică de tăiere a una sau două specii de arbore lăsând restul pădurii intactă

Pădurile gospodăresc cea mai excepțională biodiversitate. Bogăția lor biologică este continuu amenințată de modul în care aceste terenuri sunt folosite de om. În opinia actuală, despădurirea selectivă e situată undeva la mijloc între despădurirea totală (tăierea la ras) și inexistența oricăror activități silvice. La prima vedere (de la o tejghea dintr-o braserie) aceasta pare a fi cea mai bună metodă pentru a salva biodiversitatea și a permite continuarea exploatării. Spre deosebire de tăierile la ras, tăierea selectivă e invizibilă monitorizării din satelit - în aparență un semn bun, în esență doar un impact ascuns.

Nevoia construirii unui model de bune practici în exploatarea forestieră care să țină cont de echilibrul necesar dintre nevoile umane moderne și biodiversitatea pădurilor încă nu a fost conceput. Acest model va trebui să țină cont de diferite variabile: intensitatea defrișărilor, intervalul de timp dintre defrișări, numărul de cicluri de defrișare, tipul de defrișare etc. Eforturi recente au arătat că nici despădurirea selectivă nu e lipsită de impact. Ea reprezintă un doar un mod de impact redus cu efecte diferite asupra biodiversității. Spre exemplu, populațiile de specii de păsări insectivore sau frugivore au fost cele mai afectate cu o recuperare parțială în decursul a 40 de ani - timpul necesar redezvoltării pădurii la densitatea inițială. Cu toate că diverși factori de compensare sunt activați pentru restabilirea unui echilibru, sistemul devine mai sensitiv la alte presiuni i.e. vânătoarea, incendii etc. mărind vulnerabilitatea ecosistemului.

Aceste rezultate sunt îngrijorătoare pentru țări în care legislația nu impune o analiză clară a impactului despăduririlor asupra biodiversității cu restricții asupra cantității de lemn extras și modul în care acesta se extrage. Legislația în acest țări se bazează mai mult pe nevoile economice ale țării și cerințele impuse de cele mai importante societăți de pe piață. În România, starea prezentă a peisajului arată că pur și simplu nu s-a ținut cont în nici o măsură de impactul negativ al activităților silvice asupra biodiversității pădurilor. Cele mai multe tăieri din ultimii 25 de ani au fost de tipul despăduririlor totale - tăieri la ras în care tot ce a rămas în urmă au fost rămășite lemnoase și peisajul defrișat.

- ultima editare, 4 august 2015