sâmbătă, 4 aprilie 2015

Satul care-a ațipit

Gersa Transylvania Romania traditional house smena 8M kodak spring
Gersa, martie 2014

Multe râuri puternice își au obârșia pe versanții sudici ai munților Rodnei. Două dintre ele, cele mai estice de altfel, poartă numele de Rebra și Sălăuța fiind firele de apă ce umezesc neîncetat satele așezate pe văile lor. Pe deoparte Parva și Rebra asprite de versanți abrupți, iar pe de alta Hordoul, Telciul, Romuli și Dealul Ștefăniței împrăștiate sub măgurile rotunde.

Nu e de mirare că Gersa, valea din mijloc, rămâne uitată. Atunci când am dat eu, un orășean nedumerit, și tovarășul meu, Sorin, peste ea într-o iarnă cu multă zăpadă și cu cer întunecat, ne-am dat seama că am greșit drumul. Ajunsesem din greșeală într-o zonă pe care nu doar că nu o cunoșteam, dar niciodată nu am observat-o pe hartă. Întâmplarea a fost pădurea. Pădurea nu ne-a lăsat să trecem în vreo altă direcție cu toate că am trasat linii zadarnice prin desișuri doar ca să ne blocăm dinnou. Din cauza oboselii și a apropierii nopții, am nimerit într-un drum pe care l-am găsit în pădure ce ne-a slobozit în acceastă pustietate gospodărită.

În iernile înghețate, nu doar că nu mai curge pârâul împietrit sub plăcile de gheață, dar nici pasul de om nu se mai scurge dinspre josul văii spre liniștea în care doarme pustia de sus. Oamenii nu locuiesc aici în timpul iernii. Drumul Gersei distrus undeva la mijlocul lungimii lui este doar un motiv pentru a nu petrece lunile reci în solitudinea albă, iar mai ușor devine de trecut dintr-o vale într-alta către vecinii înstrăinați de tine decât să parcurgi la vale tot drumul cel lung către primele case încălzite.

Primăvara locul se trezește iar, deși anevoios fiindcă primele luni sunt nămoloase, iar drumul nu tot timpul primitor celor 4 roți. Iar trezirea, durează și se aude prin strigăte de la deal la deal, dar nu durează mult fiindcă vara trece și muncind timpul trece și mai repede. Toamna, calea e pregătită iar plecării cu desăgile pline, cu animalele obosite și cu toate uneltele care nu pot fi păstrate în siguranță în casele încuiate. Satul ațipește în liniște dinnou...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu